Un subiect prematur?
Copii poseda o curiozitate fireasca si sexualitatea este un domeniu care ii incita sa-si puna o serie de intrebari. A vorbi despre sexualitate este asadar unul dintre aspectele importante ale educatiei pe care parintii trebuie sa le abordeze. Desigur, intrebarile sunt numeroase: care este varsta cea mai potrivita pentru acest subiect, ce cuvinte sa folosim…? In acest domeniu nu exista o regula batuta in cuie. Putem aborda cateva piste si cateva sfaturi pe care este bine sa le adoptam in functie de situatie.
Care este varsta potrivita pentru acest subiect?
In ce moment ar trebui sa vorbim despre sexualitate? Nu exista o varsta ideala. Trebuie tinut cont de copil. Problema consta in a aborda aceasta tema nici prea devreme nici prea tarziu, ci atunci cand copilul este pregatit. Unii psihologi recomanda sa asteptam pana ce copilul pune el insusi intrebarile, acesta fiind cea mai buna metoda. Atunci cand intrebarea vine de la el, inseamna ca el este gata sa asculte un raspuns. Copilul este curios din fire si va pune eI insusi mai devreme sau mai tarziu unele intrebari despre sexualitate. Pentru aceasta, trebuie ca parintii si copiii sa comunice intre ei: un copil simte atunci cand parintii nu doresc sa raspunda la intrebari, cand amana raspunsul ori incearca sa schimbe vorba. Asa ca el inceteaza sa le mai puna acest gen de intrebari ca sa nu ii faca sa se simta prost. Este important asadar ca intr-o familie sa fie posibile orice discutii iar raspunsurile la intrebari sa fie date in momentul in care copilul a pus intrebarea. Si mai este de dorit ca raspunsurile sa acopere intrebarea: parintele nu trebuie sa spuna nici mai putin dar nici mai mult decat este cazul, pentru ca si acesta este un mod de a „o da cotita”, de a „o scalda”. Parintii pot deasemenea sa abordeze subiectul sexualitatii in functie de ocaziile care apar. In acest caz, riscul de a ataca subiectul intr-un moment inoportun este minim: daca subiectul nu il intereseaza pe copil, acesta nu va astepta sfarsitul explicatiei isi va cauta o alta preocupare.
Ce trebuie spus?
Bineinteles, sexualitatea grupeaza diferite aspecte mai mult sau mai putin usor de abordat. Trebuie sa tinem seama de intrebarile pe care le pune cdpilul (cum se fac copiii; de ce fetele sunt diferite de baieti…). Exista numeroase moduri de abordare a sexualitatii. La nevoie, nu trebuie sa ne dam in laturi in a consulta cartile de educatie sexuala pentru copii si care sunt in general foarte bine realizate. In orice caz, nu exista retete miraculoase sau formulari de-a gata. Fiecare familie este diferita si in special, fiecare copil are propriul sau ritm. Cert este faptul ca un copil nu cauta un curs magistral de anatomie, ci mai ales bazele anatomiei, pentru a-si face propriile pareri. In plus, chiar daca este usor sa abordezi chestiunea doar sub aspectul sau stiintific, mai trebuie evocate si celelalte aspecte ale sexualitatii si in special partea emotionala si importanta relatiei de iubire. Deoarece copilul risca cu siguranta sa gaseasca alte surse care ti vor explica, mai prost sau mai bine, aspectul pur mecanic (frati, surori, prieteni…). Parintii pot aborda aspectul uman al relatiilor amoroase, fara a vorbi insa si despre propria lor sexualitate care nu ii priveste decat pe ei. Notiunea de plecere este si ea deosebit de importanta in discutie: copilul este capabil sa inteleaga ca procreerea nu este singura motivatie si ca oamenii intretin relatii sexuale pentru ca se iubesc si pentru ca este ceva foarte placut.
