In ciuda influentei crescande a bisericii si a discipolilor ei, riturile liturgice crestine nu reuseau sa se impuna in confruntarea cu festivitatile pagane aie Saturnaliilor. Aceasta sarbatoare plina de veselie a impiedicat mult timp raspandirea crestinismului. Dar crestinatatea a mai fost amenintata si de un alt cult puternic stabilit in Imperiul roman: cultul lui Mithra.
In vechea religie iraniana, Mithra era zeul luminii, simbolul castitatii si al puritatii;el combatea fortele malefice. In secolele al 11-lea si al 111-lea i.Hr., cultul sau s-a raspandit in intregul Imperiu roman, iar imparatul Aurelian l-a transformat chiar in religie de stat.Soldatii romani, dintre care foarte multi il venerau pe Mithra,au fost ambasadorii acestei religii pe care au raspandit-o pana in provinciile cele mai indepartate ale Imperiului.
In secolul al IV-lea, pentru a impiedica practicarea acestui cult pagan,Biserica crestina a luat o masura foarte ingenioasa.Sarbatorirea nasterii lui Hristos a fost mutata de pe 6 ianuarie pe 25 decembrie.
Intr-adevar, solstitiul de iarna din 25 decembrie era sarbatoarea cea mai importanta a anului mitraic:se sarbatorea renasterea lui „sol invictus” (zeul neinfrant).Biserica nu a ezitat sa-1 declare pe Hristos „sol invictus”.
Crestinii au procedat in acelasi mod in cursul evanghelizarii altor popoare: ziva de Craciun a fost transferata in zilele de sarbatoare pagane, cum era sarbatoarea lui Jul la germani.Obiectivul ramanea acelasi: facilitarea trecerii de la obiceiul pagan la credinta crestina.
Acest demers a fost facilitat de un element: se dovedea imposibil de fixat o data precisa pentru nasterea lui Hristos, pentru ca in epoca nu exista un calendar universal valabil. Cei mai multi dintre crestini au fost repede convinsi ca data nasterii lui Hristos era 25 decembrie.
S-a pus intrebarea asupra modului in care se va sarbatori evenimentul. Autoritatile ecleziastice s-au impacat intru totul cu spiritul Saturnaliilor. Chiar daca aceste sarbatori exuberante socau putin moravurile crestine, nu a fost totusi imposibil ca cefe doua rituri sa se concilieze. Intr-adevar, multe elemente din sarbatoarea pagana se adaptau cu usurinta la noul cadru crestin. Nu a fost greu, de exemplu, sa se creeze o legatura intre ilexul cu frunzele lui care inteapa si coroana de spini a lui Hristos.
